E-621 transformă cel mai prost aliment într-o delicatesă

Dau gust alimentelor, dar în timp ne pot face rău. Este vorba despre aditivii alimentari, cunoscuţi şi sub denumirea de E-uri. Unul dintre aceşti potenţiatori de aromă care au intrat în atenţia specialiştilor din cauza efectelor adverse pe care le-ar putea avea. Este vorba despre E-621 sau monoglutamatul de sodiu.

În Uniunea Europeană sunt acceptaţi în alimente peste 300 de aditivi.

Unul dintre aceştia este monoglutamatul de sodiu care se găseşte în mezeluri, chips-uri, junk food sau alte produse.E-621 are capacitatea de a transforma şi cel mai slab calitativ aliment într-o delicatesă.

Practic, acest aditiv îţi păcleşte papilele gustative care transmit creierului un mesaj eronat şi îl face să creadă că ai mâncat ceva foarte bun.

Aceste adaosuri fac însă mâncarea mai ieftină, mai accesibilă şi cu un termen de valabilitate mai mare.

Mulţi dintre noi când mergem la cumpărături ne uităm mai întâi la preţ şi din păcate, foarte rar la etichetă. Şi în rafturi sunt din ce în ce mai puţine produse fără E-uri.

"Nu avem cum să ne protejăm. Mâncăm ce găsim numai dacă avem pe cineva la ţară să ne mai dea un ou, o găină, o raţă, bânză",a spus o femeie.

"Ar trebui de fapt să nu mănânce nimic. Văd că şi mezelurile şi margarina si toate sunt interzise dar nu poti să ţii copilul nemâncat", a decalrat o altă femeie.

"Acum să fiu sincer nu la toate produsele mă uit la E-uri. De exemplu acum am luat nişte napolitane, nu m-a interesat , m-a interesat gustul pe care il are, aromele şi în fond şi la preţul de 2 lei bucata",a declarat o consumatoare.

Producătorii de alimente ar trebui să respecte cantităţile de aditivi recomandate şi să nu scape mai multe E-uri în mâncare. Specialiştii mai spun că ar trebui să avem o alimentaţie diversificată pentru ca aditivii să nu ne afecteze sănătatea.

"Noi suntem tributari dietei noastre şi atunci acest glutamat poate avea fecte adverse pentru că doza maximă admisă depăşeşte pragul limită al normalităţii. Şi eu mă pot îmbolnăvi", a spus directorul general al ANSVSA, Liviu Rusu.

La anul, Autoritatea Sanitar Veterinară va verifica dacă produsele conţin într-adevăr ingredientele trecute pe etichetă.

Undă verde pentru coloranţi

Coloranţii azoici folosiţi din plin în industria alimentară nu provoacă alergii, potrivit unui raport recent al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).

După reevaluarea celor zece coloranţi azoici (obţinuţi prin sinteză chi­mică), specialiştii EFSA au ajuns la concluzia că doza zilnică admisă la acest moment pentru aditivii alimentari incriminaţi este prea mică pentru a face rău consumatorilor.

În categoria coloranţilor azoici intră tartrazina (E102), galben portocaliu (E110), azorubina (E122), amaranth (E123), roşu Ponceau 4R (E124), roşu allura (E129), negru brillant (E151), brun FK (E154), brun HT (E155), litorubina BK (E180).

Consiliul pentru Produse Dietetice, de Nutriţie şi Alergii al EFSA i-a reevaluat în urma nenumăratelor studii care arătau că au efecte adverse grave. Raportul dat de specialişti a arătat că aditivii respectivi nu provoacă reacţii severe adverse, ca urmare pot fi consumaţi.

Cel mai contestat colorant este tartrazina, despre care chiar reprezentanţii EFSA recunosc că au primit numeroase rapoarte privind efectele adverse încă de acum 50 de ani. Totuşi, noul raport explică faptul că studiile incriminatoare nu au fost făcute corect, astfel încât să se realizeze o legătură între E102 şi alergiile apărute.

Consiliul a admis că reacţii adverse pot apărea, însă numai în cazuri izolate şi la persoanele sensibile. Aceste efecte adverse includ urticaria, edeme, roşeaţă a feţei şi sindrom de hiperactivitate la copii. De asemenea, co­loranţii brun FK, brun HT, litorubina BK, negru brillant, azorubina şi roşu allura par inofensivi, întrucât până acum nu există literatură de specialitate convingătoare care să le arate pericolul.

Specialiştii EFSA au cerut totuşi precauţie la consum, existând cazuri când, după zeci de ani de la acceptarea în alimente, s-a dovedit că anumite substanţe sunt foarte nocive.

Cel mai recent şi mai bine argumentat studiu referitor la coloranţii azoici a fost realizat în 2007 de cercetători de la Universitatea din Southampton. Aceştia au atras atenţia că, în combinaţie cu aditivul benzoat de sodiu (E211), coloranţii cu pricina devin foarte periculoşi. Studiul preciza că în cazul copiilor poate fi declanşat sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare, care la maturitate se traduce prin grave probleme de comportament.

(Jurnalul National, 12/10/2010)