Acizii carboxilici perfluorurati (PFCA) se gasesc in chimicalele folosite la fabricarea produselor anti-adezive si rezistente la pete, de la tigai pana la haine si ambalaje. Substantele PFCA, dintre care cea mai cunoscuta este acidul perfluoro-octanoic (PFOA), se gasesc in organism la oameni din toata lumea.
“Am banuit ca o sursa importanta de expunere la PFCA poate fi consumul de substante PAP, aplicate ca agenti de protejare impotriva grasimilor in ambalajele pentru fast food sau popcorn pentru microunde”, a explicat Jessica D’eon, absolventa a Departamentului de Chimie din cadrul Universitatii din Toronto.
In cadrul studiului, sobolanii de laborator au fost expusi, oral sau prin injectii, la substante PAP si au fost monitorizati timp de trei saptamani pentru a urmari concentratiile de PAP si PFCA, inclusiv PFOA, din sange. Expunerea umana la PAP fusese deja stabilita intr-un studiu anterior, astfel ca cercetatorii canadieni au folosit concentratia de PAP observata anterior in sangele uman impreuna cu concentratiile de PAP si PFCA observate la sobolani pentru a calcula expunerea omului la PFOA din metabolismul substantelor PAP.
“Concentratia de PFOA din metabolismul PAP este semnificativa si am concluzionat ca substantele PAP sunt o sursa majora de expunere umana la PFOA”, a declarat Scott Mabury, cercetator sef la Universitatea din Toronto.
“Aceasta descoperire este importanta intrucat vrem sa controlam expunerea umana la chimicale, dar acest lucru este posibil doar daca intelegem sursa expunerii. Unii incearca sa dea vina pentru expunerea oamenilor la chimicale pe contaminarea mediului ca urmare a folosirii chimicalelor in trecut, in loc sa dea vina pe chimicalele care se produc in prezent”, a adaugat acesta.
Interesul privind expunerea umana la substantele PAP a crescut, guverne din Europa, Canada si Statele Unite exprimandu-si intentiile de a incepe programe de monitorizare pe termen lung pentru aceste chimicale.
luni, 6 decembrie 2010
duminică, 5 decembrie 2010
Undă verde pentru coloranţi
Coloranţii azoici folosiţi din plin în industria alimentară nu provoacă alergii, potrivit unui raport recent al Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA).
După reevaluarea celor zece coloranţi azoici (obţinuţi prin sinteză chimică), specialiştii EFSA au ajuns la concluzia că doza zilnică admisă la acest moment pentru aditivii alimentari incriminaţi este prea mică pentru a face rău consumatorilor.
În categoria coloranţilor azoici intră tartrazina (E102), galben portocaliu (E110), azorubina (E122), amaranth (E123), roşu Ponceau 4R (E124), roşu allura (E129), negru brillant (E151), brun FK (E154), brun HT (E155), litorubina BK (E180).
Consiliul pentru Produse Dietetice, de Nutriţie şi Alergii al EFSA i-a reevaluat în urma nenumăratelor studii care arătau că au efecte adverse grave. Raportul dat de specialişti a arătat că aditivii respectivi nu provoacă reacţii severe adverse, ca urmare pot fi consumaţi.
Cel mai contestat colorant este tartrazina, despre care chiar reprezentanţii EFSA recunosc că au primit numeroase rapoarte privind efectele adverse încă de acum 50 de ani. Totuşi, noul raport explică faptul că studiile incriminatoare nu au fost făcute corect, astfel încât să se realizeze o legătură între E102 şi alergiile apărute.
Consiliul a admis că reacţii adverse pot apărea, însă numai în cazuri izolate şi la persoanele sensibile. Aceste efecte adverse includ urticaria, edeme, roşeaţă a feţei şi sindrom de hiperactivitate la copii. De asemenea, coloranţii brun FK, brun HT, litorubina BK, negru brillant, azorubina şi roşu allura par inofensivi, întrucât până acum nu există literatură de specialitate convingătoare care să le arate pericolul.
Specialiştii EFSA au cerut totuşi precauţie la consum, existând cazuri când, după zeci de ani de la acceptarea în alimente, s-a dovedit că anumite substanţe sunt foarte nocive.
Cel mai recent şi mai bine argumentat studiu referitor la coloranţii azoici a fost realizat în 2007 de cercetători de la Universitatea din Southampton. Aceştia au atras atenţia că, în combinaţie cu aditivul benzoat de sodiu (E211), coloranţii cu pricina devin foarte periculoşi. Studiul preciza că în cazul copiilor poate fi declanşat sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare, care la maturitate se traduce prin grave probleme de comportament.
(Jurnalul National, 12/10/2010)
După reevaluarea celor zece coloranţi azoici (obţinuţi prin sinteză chimică), specialiştii EFSA au ajuns la concluzia că doza zilnică admisă la acest moment pentru aditivii alimentari incriminaţi este prea mică pentru a face rău consumatorilor.
În categoria coloranţilor azoici intră tartrazina (E102), galben portocaliu (E110), azorubina (E122), amaranth (E123), roşu Ponceau 4R (E124), roşu allura (E129), negru brillant (E151), brun FK (E154), brun HT (E155), litorubina BK (E180).
Consiliul pentru Produse Dietetice, de Nutriţie şi Alergii al EFSA i-a reevaluat în urma nenumăratelor studii care arătau că au efecte adverse grave. Raportul dat de specialişti a arătat că aditivii respectivi nu provoacă reacţii severe adverse, ca urmare pot fi consumaţi.
Cel mai contestat colorant este tartrazina, despre care chiar reprezentanţii EFSA recunosc că au primit numeroase rapoarte privind efectele adverse încă de acum 50 de ani. Totuşi, noul raport explică faptul că studiile incriminatoare nu au fost făcute corect, astfel încât să se realizeze o legătură între E102 şi alergiile apărute.
Consiliul a admis că reacţii adverse pot apărea, însă numai în cazuri izolate şi la persoanele sensibile. Aceste efecte adverse includ urticaria, edeme, roşeaţă a feţei şi sindrom de hiperactivitate la copii. De asemenea, coloranţii brun FK, brun HT, litorubina BK, negru brillant, azorubina şi roşu allura par inofensivi, întrucât până acum nu există literatură de specialitate convingătoare care să le arate pericolul.
Specialiştii EFSA au cerut totuşi precauţie la consum, existând cazuri când, după zeci de ani de la acceptarea în alimente, s-a dovedit că anumite substanţe sunt foarte nocive.
Cel mai recent şi mai bine argumentat studiu referitor la coloranţii azoici a fost realizat în 2007 de cercetători de la Universitatea din Southampton. Aceştia au atras atenţia că, în combinaţie cu aditivul benzoat de sodiu (E211), coloranţii cu pricina devin foarte periculoşi. Studiul preciza că în cazul copiilor poate fi declanşat sindromul de hiperactivitate şi deficienţă de concentrare, care la maturitate se traduce prin grave probleme de comportament.
(Jurnalul National, 12/10/2010)
Prima generaţie care riscă să nu atingă vârsta părinţilor
Stilul de viaţă haotic naşte suspiciunea că generaţia actuală de copii are o speranţă de viaţă mult redusă.
Capacitatea alimentaţiei de a schimba bagajul genetic, accesul la alimente sofisticate, dar puternic procesate, creşterea timpului petrecut la muncă în detrimentul celui petrecut cu familia sunt tot atâtea transformări care reduc speranţa de viaţă a tinerei generaţii şi care îi predispune la “boli ale adulţilor”, atenţionează nutriţioniştii.
Capacitatea alimentaţiei de a schimba bagajul genetic, accesul la alimente sofisticate, dar puternic procesate, creşterea timpului petrecut la muncă în detrimentul celui petrecut cu familia sunt tot atâtea transformări care reduc speranţa de viaţă a tinerei generaţii şi care îi predispune la “boli ale adulţilor”, atenţionează nutriţioniştii.
Copii cu boli de adulţi
“Maturizarea” precoce care scade speranţa de viaţă a generaţiei actuale de copii este susţinută de statistici concludente. Este pentru prima oară în istoria omenirii când supraponderea depăşeşte subponderea.
“Epidemia de obezitate a fost recunoscută oficial de către OMS încă de la sfârşitul deceniului trecut. Există la nivel mondial peste 300 de milioane de obezi, dintre care 2% copii. Nicio ţară nu este imună. În SUA, deşi din 2003 rata obezităţii a stagnat, epidemia de obezitate la copii a continuat spectaculos. Adulţii obezi sunt un pericol pentru propriii copii, care au 40% risc de a deveni şi ei obezi şi chiar 80% dacă ambii părinţi sunt supraponderali”, avertizează prof. dr. Nicolae Hâncu, Preşedinte de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Deşi nu există date oficiale despre epidemia de obezitate din rândul copiilor români, specialiştii susţin că situaţia de la noi e comparabilă celei din America, având în vedere schimbările dramatice din ultimii 20 de ani.
Obezitatea face ca în momentul de faţă boli de care înainte sufereau exclusiv adulţii să afecteze şi copiii. E vorba de boli cronice ca diabetul de tip II, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, unele tipuri de cancer, probleme respiratorii (apneea în somn) şi articulare (artroza genunchiului). Acestora li se adugă problemele psihologice şi de identitate, sindromul dismorfiei corporale (copiii se percep ori prea slabi, ori prea graşi), precum şi tulburările de alimentaţie (anorexie, bulimie).
“Epidemia de obezitate a fost recunoscută oficial de către OMS încă de la sfârşitul deceniului trecut. Există la nivel mondial peste 300 de milioane de obezi, dintre care 2% copii. Nicio ţară nu este imună. În SUA, deşi din 2003 rata obezităţii a stagnat, epidemia de obezitate la copii a continuat spectaculos. Adulţii obezi sunt un pericol pentru propriii copii, care au 40% risc de a deveni şi ei obezi şi chiar 80% dacă ambii părinţi sunt supraponderali”, avertizează prof. dr. Nicolae Hâncu, Preşedinte de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.
Deşi nu există date oficiale despre epidemia de obezitate din rândul copiilor români, specialiştii susţin că situaţia de la noi e comparabilă celei din America, având în vedere schimbările dramatice din ultimii 20 de ani.
Obezitatea face ca în momentul de faţă boli de care înainte sufereau exclusiv adulţii să afecteze şi copiii. E vorba de boli cronice ca diabetul de tip II, hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare, unele tipuri de cancer, probleme respiratorii (apneea în somn) şi articulare (artroza genunchiului). Acestora li se adugă problemele psihologice şi de identitate, sindromul dismorfiei corporale (copiii se percep ori prea slabi, ori prea graşi), precum şi tulburările de alimentaţie (anorexie, bulimie).
Sfaturi practice ca sa aveti un copil sanatos
Micuţii copiază obiceiurile adulţilor, motiv pentru care trebuie să aveţi mare grijă ce modele le oferiţi. Medicii au câteva sfaturi practice:
- Nu vă lăsaţi atraşi de produse ieftine, precum mezeluri grase, parizer, margarină sau dulciuri ambalate. Optaţi pentru legume, fructe, leguminoase, carne slabă de pui sau de vită. Gătiţi-le acasă.
- Evitaţi “sofisticăria” gastronomică, care e indigestă. Optaţi pentru felurile simple de mâncare, gătite acasă prin fierbere sau sotare.
- Renunţati la micul-dejun de tip croissant, patiserie sau snacksuri. Înlocuiţi-le cu cereale integrale, lactate sau omletă cu legume.
- Organizaţi mese în familie, iar dacă timpul nu permite, rezervaţi sfârşitul de săptămână pentru asta. Nu organizaţi aniversările copiilor în restaurante fast-food.
- Insuflaţi-le şi copiilor pasiunea pentru sport. Activităţile sportive sunt preferabile ieşirilor la restaurant. Înscrieţi-i la înot sau alte sporturi, încurajaţi excursiile în natură.
- Nu obligaţi copiii să mănânce tot din farfurie. Gras nu înseamnă sănătos.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)